Mihai Toma - Hora Primăverii

preview_player
Показать описание
Iată și melodia de deschidere a noului album Carpatika, pe care ați auzit-o în această primăvară la Radio Guerrilla!

Music Produced and Engineered by Mihai Toma © 2018
Composer: Isidor Burdin

Рекомендации по теме
Комментарии
Автор

Minunat ! Felicitari O inspiratie care simt ca face parte din folclorul nostru Românesc! Dumnezeu sa ocroteasca România! Cu respect stima si iubire!❤

DanaGavrila-gx
Автор

Такую музыку можно слушать вечно . Благодарю .

СергейКозеренко-бц
Автор

DIVIN...Nu am cuvinte...DIVIN ȘI ATÂT...Mulțumesc om minunat...🤗

pgrazvan
Автор

Doamne ce superbă e 🥹🥹🥹😍😍😍🥰🥰🥰 Mă înveselește maxim❤️❤️❤️

DeeyadanyIgnatescu
Автор

Cea mai frumoasă orchestratie a acestei melodii superbe!

vio
Автор

Esti de pământul ăsta, sigur????
Demult n am mai auzit asa muzica frumoasă.
Îmbinări a mai multor genuri muzicale, amestec de bun si frumos.
O selecție as zice perfecta a cerea ce inseamna frumos, înălțător, pur, adevărat @
Foarte reușite
Din toata inima, felicitări!

nikolediaconu
Автор

O minune de melodie 🎶 nu ma satur sa o ascult

georgetastanciu
Автор

Superba piesa! Am ascultat-o si in seara aceasta in direct la Piatra Neamt.

mugurelparaschiv
Автор

Sint topita dupa această compozitie❤❤❤❤

feliciapricop
Автор

Yes, of course Produced and Engineered by Mihai Toma © 2018
, but .... as it was mentioned by Alex Calancea in his version of Hora Primaverii :
Muzica originala compusa de Isidor Burdin, in 1966, auzita prima data in capodopera cinematografica a lui Emil Loteanu “Poienile Rosii”. You should be mentioned it as Alex Calancea did. Altfel, nice job. Great music! Felicitari! Aceasta capodopera a marcat generatii de Basarabeni!

unpasager
Автор

Pur și simplu: o bucurie de cântec!! 🥰🥰🥰

aurat
Автор

Cantecul asta in original e mai mult decat genial, cred ca e cea mai buna hora din Romania, dar si versiunea ta e geniala ! E destul de usor sa faci cover faine la melodii geniale, tie ti-a reusit excelent ! Felicitari ! Ha ha, ti-am adus 50 de abonati in 20 de minute !

gabrielmargarit
Автор

Самое приятное исполнение этой мелодии это то как исполняется в фильме Красные поляны. Остальное это так, пародия.

ИванКрецу-чз
Автор

DRAGA MIHAI, superba melodie care'ti încântă sufletul și neuronii.Esti minunat de MARE. Te pup.

andrianagurghian
Автор

Ador muzica si ce transmite sufleteste!

gabrielnicu
Автор

Isidor Burdin s-a născut la 1 iunie, 1914 în Brăila, România.
Se stinge din viaţă la 15 septembrie, 1999, la vârsta de 85 ani în New York, USA

* * *

Isidor BURDIN s-a născut pe 1 iunie, 1914, în Brăila, România.
Al 4-lea copil al familiei Burdin.
Tatăl lui Isidor Burdina a lucrat în orchestra simfonică.
IB cântă în diverse tarafuri şi orchestre ale vremii în calitate de violonist.
Între anii 1935 şi 1940 studiază la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti – studiază gratis, privelegiat din cauza că este fiu al unui consacrat muzician.
A fost coleg şi prieten cu renumitul violonist Constantin C.Nottara.
În 1940, la 20 august se căsătoreşte cu Eugenia, în 1945 au o fiică Felicia. Eugenia ulterior este profesoară de franceză apoi şi de română la Institutul de limbi străine din Chişinău.
În 1941 este forţat să părăsească Bucureştiul, se stabileşte pentru o vreme la Ismail, este mobilizat în armată unde este numit dirijor al orchestrei de jazz a radiofuziunii din Rostov pe Don, apoi ddirijor al orchestrei cinematografului din Odessa. În Basarabia între 1941-1951 a fost profesor mai multor generaţii de muzicieni, instrumentişti, solişti. În această perioadă pune bazele mai multor tarafuri şi orchestre prin diferite judeţe.
În 1945 IB contribuie la înfiinţarea Orchestrei de Muzică Populară şi Muzică Academică a filarmonicii Naţionale din Chişinău (ulterior va fi redenumită Orchestra „Fluieraş”). De fapt această orchestră este înfiinţată de către David Feidman (Fedov) (n. 24.11.1915 – d.8.02.1984) – pianist, compozitor şi dirijor.
Feidman este dirijor al acestei orchestre între anii 1956-1959. Din 1955 în orchestră vine violonistul Serghei Lunchevici care în 1958 devine dirijor secund.
Alte nume ale acestei orchestre sunt: Dumitru Gheorghiţă, acordeonist şi David Gherşfeld, folclorist, dirijor, pedagog.
În 1951, 19 aprilie, Isidor Burdin este arestat de KGB.
Pe 25 aprilie, 1951 este condamnat la moarte fiind acuzat de „propagandă antisovietică” şi judecat pentru manifestarea patriotismului faţă de patria natală România Mare. Fiind dirijor al orchestrei din Rostov a fost denunţat de către câţiva muzicieni din orchestră pentru frazele „În România muzica este la un nivel foarte avansat! Acolo muzicienilor li se permite să meargă peste hotare să-şi aprofundeze cunoştinţele” şi „Regret faptul că nu putem lucra pentru că nu avem acces la instrumentele de care dispun orchesdtrele din România, şcolile şi academiile” – ei lucrând în orchestre cu instrumente sovietice de proastă calitate unde şi arcuşurile se rupeau la fiecare pas. Astefl, IB stă în detenţie 5 ani în unua dintre cele mai teribile închisori sovietice – lagărul de la Colâma, fiind supus la muncă până la epuizare, foame, torturi şi umilinţă. În lagărul de la Colâma împreună cu Isidor Burdin au fost deţinuţi şi renumitul trompetist, compozitor şi dirijor de jazz - Eddie Rosner şi cântăreaţa Lidia Ruslanova.
După moartea lui stalin, în 1953, lui Isidor Burdin i se anulează sentinţa cu moartea înlocuindu-se cu 25 ani de închisoare la cele mai grele munci. În închisoare este obligat să îndeplinească diferite activităţi muzicale. În 1956, pentru virtuozitatea şi talentul său, Isidor Burdin este eliberat şi revine la Chişinău lângă soţie şi fiică.
În 1956 este numit dirijor al orchestrei radiodifuziunii din Chişinău.
Pe lângă orchestra Radiodifuziunii de la Chişinău, Isidor Burdin mai conduce o orchestră care activa seara / noaptea la reastaurante şi cinematografe.
În 1958 Isidor Burdin îl descoperă pe tânărul violonist Lucian Cocea. Fiind fermecat de abilităţile tânărului îl recomandă pentru postul de prim-dirijor al Ansamblului de Tineret al Filarmonicii din Chişinău.
În 1959 Isidor Burdin îl descoperă pe tânărul Nicolae Sulac care este angajat mai întâi ca solist tenor la Capela Corală „Doina” din Chişinău, apoi între 1961-1965 solist al Ansamblului de Tineret al Filarmonicii din Chişinău, dirijor Isidor Burdin, iar între 1965 – 1970 – solist al orchestrei „Fluieraş”, dirijor Serghei Lunchevici. În 1970 Nicolae Sulac împreună cu dirijorii şi compozitorii Mircea Oţel şi gheorghe Usaci pun bazele orchestrei „Lăutarii”.
Între 1967 – 1972, Isidor Burdin este conducătorul artistic al ansamblului de cântece şi dansuri „Hora”, al tarafului Institutului Politehnic şi conducător al orchestrei de muzică populară a Institutului de Medicină din Chişinău.
Între 1980 – 1982 Isidor Burdin este dirijor principal al orchestrei Ansamblului Naţional Academic de dansuri populare „Joc”.
Câteva dintre personalităţile descoperite şi/sau promovate de maestrul Isidor Burdin sunt:
- Maria Drăgan – interpretă;
- Vasile Marin – interpret;
- Vladimir Curbet – coregraf;
- Ion Carai – trompetist;
- Teodor Negară – interpret;
- Maria Codreanu – interpretă;
- Serghei Lunchevici – violonist, compozitor, dirijor;
- Dumitru Blajinu – violonistm acordeonist, clarinetist, naist, dirijor şi compozitor;
- Lucian cocea – violonist, dirijor;
- Victor Copacinschi – ţambalagiu, dirijor;
- Zinaida Julea – interpretă;
- Nicolae Glib – interpret;
- Sergiu Marian –
- Simion Duja – clarinetist şi taragotist;
- Vasile Goia – violonist, dirijor;
- Etc. Etc. Etc.
Pe când era angajat al ansamblului „Joc”, Isidor Burdin împreună cu Vladimir Curbet pregătesc programul artistic pentru un turneu peste hotarele RSSM, însă i se interzice să iasă din ţară.
Acestea şi mai multe ca acestea l-au afectat enorm pe IB şi în 1982 împreună cu familia emigrază în Israel.
Între 1982 – 1996 Isidor Burdin activează în orchestra „Regele David” din Israel.
În 1996 IB se mută cu traiul la New York.
După emigrarea lui Isidor Burdin din RSSM/USSR (1982), majoritatea lucrărilor, documentelor, imprimărilor radio şi tv, fotografiilor şi tot ce amintea de această personalitate au fost distruse. (c)

elenaprodan