ELI KAY — Triste come d’hab | LAMENTABLE Volume 2 (Original Song)

« Vous avez 21 jours. Écrivez autant de chansons que possible. »
C'est ainsi que LAMENTABLE est né. Avec 13 titres, le projet musical est un exercice d’écriture et d’interprétation de chansons ainsi qu’une exploration de la capacité de la musique à raconter des histoires. Avec une myriade de styles éclectiques (empruntant au rap, à la pop et bien d'autres), ces 13 chansons originales sont des portraits fictifs de membres frustrés, pitoyables et tristes de notre société et de leurs réflexions.

Un projet qui vous fera réfléchir et plaisir, j’espère!

Ceci est l’histoire de LAMENTABLE
Ceci est « Triste comme d’hab »

“You have 21 days. Write as many songs as possible”
This is how LAMENTABLE was born. With 13 tracks, the musical project is an exercise in singing-songwriting and a exploration of music’s capacity for storytelling. With a myriad of eclectic styles (borrowing from rap, pop, and many more), these 13 original songs are fictional portraits of frustrated, pitiful, and sad members of our society and their musings.

A project that will make you think and that you will enjoy I hope!

This is the story of LAMENTABLE
This is “Sad as Usual”

„Aveți 21 de zile. Scrieți cât mai multe melodii”
Așa s-a născut LAMENTABLE. Cu 13 piese, proiectul muzical este se concentrează pe cântare și compoziție. Cu o multitudine de stiluri eclectice (împrumutând de la rap, pop și multe altele) și versuri în limbi diferite (în franceză, engleză și română), fiecare din aceste cântece originale sunt scrise în contextul unui portret al personajului fictiv.

Sper să fie un proiect care te va face să te gândești!

Aceasta este povestea lui LAMENTABLE
Aceasta este „Trist ca de obicei”

Paroles françaises:

Je ne me suis pas remis
De ces insultes en guise de blagues.
Du coup je me suis perdu parmi
Les personnes les plus paranoïaques.
Dans dix piges, tout sera permis.
On me pigeonne depuis mon plus jeune âge.
Et si jamais tu me charries...
N’y pense même pas, je suis triste comme d’hab.

Je m’noies dans une grosse flaque.
Le gosse chelou à l’époque c’était moi.
Papa, tu me dois du temps
Mais tu n’es jamais à la maison,
Jamais à la même table.
Je m’disais : « Je n’ai qu’à nager dans le noir.
Je serai seul ce soir.»
Être trop près de moi est un cauchemar,
j’explose comme une grenade, sans trace.

Ma vie, c’est la cata, mi mente me mata.
Quel monde de merde.
Mais téma comment, quand on est ensemble,
On se ment tout le temps comme bon nous semble,
En attendant que ça nous comble.
On ne s’en rend même pas compte,
Bande d’ignorants que nous sommes.

Pleine de mépris, il s’avère que la vie est bien sévère,
moi j’ai pas ma place.
Ferme ta bouche quand tu mâches tes mots
tu me craches dessus H24. Ça m’agace.

Panoplie de peines, une vie de lâche est celle qu’on mène.
Pour un semblant d’humanité, rejoins cette mascarade humaine.
Mes pensées m’assassinent, j’aurai mal à vie
Rien n’me rassasie, ici-bas la mort m’avoisine.

Je ne me suis pas remis
De ces insultes en guise de blagues.
Du coup je me suis perdu parmi
Les personnes les plus paranoïaques.
Dans dix piges, tout sera permis.
On m’pigeonne depuis mon plus jeune âge.
Et si jamais tu me charries...
N’y pense même pas, je suis triste comme d’hab

Allez, toi tu me parles d’être bizarre, d’aller mal.
Je m’en tape de tes mots
Je deviens un animal pare-balle. Pas de bol, je suis cap
De te tabasser. Dans mon crâne, pensées noires,
Mine de rien.

Dis moi qui es-tu, dis moi qui t’éduque
Dis moi qui t’adule, te crois-tu adulte?

Parce que soit j’me tuerai, soit j’te plierai à ma volonté.
Je suis fier d’avoir pu dépuceler mon casier judiciaire.

Tu n’es pas conscient de tout ce que j’entends
Ou tout ce que pense depuis mon enfance beaucoup trop violentes

Tout le monde tente, d‘être bienveillant
Mais que faire si la vie te tourne le dos dès la seconde de ta naissance?

Mais maintenant que j’y pense,
Tout ce temps j’ai vécu avec une âme défaillante.

Mais maintenant que j’y pense,
Tout ce temps j’ai vécu avec une âme défaillante.

C’est marrant, nan?

Je ne me suis pas remis
De ces insultes en guise de blagues.
Du coup je me suis perdu parmi
Les personnes les plus paranoïaques.
Dans dix piges, tout sera permis.
On m’pigeonne depuis mon plus jeune âge.
Et si jamais tu me charries...

[weygee]

Tu m'impressionnes man, t'as autant de talent en français qu'en anglais

[chlofrncs]

T'es vraiment incroyable elle est top !!

[julierose]

J'adore! Les paroles sont hyper belles, elles me touchent beaucoup. J'aime le rythme et ta façon de chanter, la chanson est très belle et très triste, profonde (j'espère avoir aussi l'occasion d'entendre des chansons heureuses)

[elikay]

Here are the lyrics and translation!


Paroles françaises:

Je ne me suis pas remis
De ces insultes en guise de blagues.
Du coup je me suis perdu parmi
Les personnes les plus paranoïaques.
Dans dix piges, tout sera permis.
On me pigeonne depuis mon plus jeune âge.
Et si jamais tu me charries...
N’y pense même pas, je suis triste comme d’hab.

Je m’noies dans une grosse flaque.
Le gosse chelou à l’époque c’était moi.
Papa, tu me dois du temps
Mais tu n’es jamais à la maison,
Jamais à la même table.
Je m’disais : « Je n’ai qu’à nager dans le noir.
Je serai seul ce soir. »
Être trop près de moi est un cauchemar,
j’explose comme une grenade, sans trace.

Ma vie, c’est la cata, mi mente me mata.
Quel monde de merde.
Mais téma comment, quand on est ensemble,
On se ment tout le temps comme bon nous semble,
En attendant que ça nous comble.
On ne s’en rend même pas compte,
Bande d’ignorants que nous sommes.

Pleine de mépris, il s’avère que la vie est bien sévère,
moi j’ai pas ma place.
Ferme ta bouche quand tu mâches tes mots
tu me craches dessus H24. Ça m’agace.

Panoplie de peines, une vie de lâche est celle qu’on mène.
Pour un semblant d’humanité, rejoins cette mascarade humaine.
Mes pensées m’assassinent, j’aurai mal à vie
Rien n’me rassasie, ici-bas la mort m’avoisine.

Je ne me suis pas remis
De ces insultes en guise de blagues.
Du coup je me suis perdu parmi
Les personnes les plus paranoïaques.
Dans dix piges, tout sera permis.
On m’pigeonne depuis mon plus jeune âge.
Et si jamais tu me charries...
N’y pense même pas, je suis triste comme d’hab

Allez, toi tu me parles d’être bizarre, d’aller mal.
Je m’en tape de tes mots
Je deviens un animal pare-balle. Pas de bol, je suis cap
De te tabasser. Dans mon crâne, pensées noires,
Mine de rien.

Dis moi qui es-tu, dis moi qui t’éduque
Dis moi qui t’adule, te crois-tu adulte?

Parce que soit j’me tuerai, soit j’te plierai à ma volonté.
Je suis fier d’avoir pu dépuceler mon casier judiciaire.

Tu n’es pas conscient de tout ce que j’entends
Ou tout ce que pense depuis mon enfance beaucoup trop violentes

Tout le monde tente, d‘être bienveillant
Mais que faire si la vie te tourne le dos dès la seconde de ta naissance?

Mais maintenant que j’y pense,
Tout ce temps j’ai vécu avec une âme défaillante.

Mais maintenant que j’y pense,
Tout ce temps j’ai vécu avec une âme défaillante.

C’est marrant, nan?

Je ne me suis pas remis
De ces insultes en guise de blagues.
Du coup je me suis perdu parmi
Les personnes les plus paranoïaques.
Dans dix piges, tout sera permis.
On m’pigeonne depuis mon plus jeune âge.
Et si jamais tu me charries...English translation:





English translation:

I did not recover
From these insults disguised as jokes.
So I got lost among
The most paranoid of people.
In ten years’ time, all will be permitted
I've been duped since my youngest age.
And if you ever tease me...
Don’t you dare try, I’m sad as usual.
I'm drowning in a huge puddle.
Back in the day, I used to be the weird kid.
Dad, you said you’ll spend time with me,
But you're never at home, never at the same table
I was telling myself: “I should swim in the dark.
At least, I'll be alone tonight.”
Being too close to me is a nightmare,
I explode like a grenade, without a trace.
My life is a mess, my mind is killing me.
Time is an asshole.
But look at how we lie to each other when we’re together,
As we see fit, waiting for it to satisfy us.
We’re not even aware of this.
What a bunch of ignorant fools we are.
Full of contempt, it turns out that life is cruel. I don’t fit in.
Close your mouth when you mince your words.
You scorn me 24/7. It bothers me.
Panoply of sorrows, a life of cowards is the one we lead.
For a semblance of humanity, join this human masquerade.
My thoughts assassinate me, I'll forever be in pain
Nothing satisfies me and down here death neighbours me.
I did not recover
From these insults disguised as jokes,
So I got lost among
The most paranoid people
In ten years’ time, all will be permitted
I've been duped since my youngest age
And if you ever tease me...
Don’t you dare try, I’m sad as usual.
Oh, come on! You’re the one talking to me, aboutbeing weird
About not feeling well. I don’t give a damn about your words
I become a bulletproof animal. No luck, I won’t hesitate
To beat you up. In my head, dark thoughts,
You may not have noticed.
Tell me who you are, tell me who educates you
Tell me who adulates you, do you think you are an adult?
Because either I would kill myself or I will bend you to my will. I am proud to have been able to stain my police record.
You are not aware of everything I hear
Or neither that I think since my excessively violent childhood
Everyone tries to be kind
But what is there left to do when life turns its back on you the second you’re born?
But now that I think about it, this whole time, I lived with a defective soul.
This whole time, I lived with a defective soul.
It’s funny, no?
I did not recover
From these insults disguised as jokes,
So I got lost among
The most paranoid people
In ten years’ time, all will be permitted
I've been duped since my youngest age
And if you ever tease me...




TRADUCERE IN ROMÂNĂ:

Nu cred că mi-am revenit
de aceste insulte deghizate în glume.
Așa că m-am pierdut printre
Oameni paranoici.
În zece ani, totul va fi permis.
Mă înșală încă din copilărie.
Dacă vrei să mă tachinezi vreodată...
Nici să nu te gândești. Sunt trist ca de obicei.

Mă înec într-o baltă mare.
Pe atunci, copilul ciudat eram eu.
Tată, îmi datorezi timp
dar nu ești niciodată acasă,
niciodată la aceeași masă.
Mă gândeam: „Trebuie doar să înot în întuneric.
Voi fi singur în această seară ".
A fi prea aproape de mine este un coșmar,
Am explodat ca o grenadă, fără urmă.

Viața mea e dezastru, Sufletul meu mă omoară.
Ce lume de căcat.
Dar uite cum, când suntem împreună,
Mințim tot timpul cum dorim noi,
Așteptând să fie umplută gaura emoțională.
Nici nu ne dăm seama,
Ce prost suntem.

Plină de ură, se dovedește că viața este foarte grea.
Simt că nu aparțin aici.

închideți gura când bați câmpii.
Mă insultezi non stop. mă deranjează.

Panoplia durerii, o viață de lași este cea pe care o duce.
Pentru o aparentă de umanitate, o mascarate umane.
Gândurile mele mă omoară, voi avea durere pe viață.
Nimic nu mă satisface, moartea este vecina mea.

Nu cred că mi-am revenit
de aceste insulte deghizate în glume.
Așa că m-am pierdut printre
Oameni paranoici.
În zece ani, totul va fi permis.
Mă înșală încă din copilărie.
Dacă vrei să mă tachinezi vreodată...
Nici să nu te gândești. Sunt trist ca de obicei.

Hai, îmi vspui că te simți ciudat, totul merge prost.
Nu-mi pasă ce spui.
Devin un animal rezistent la gloanțe. Vreau să te bat.
În craniul meu, gânduri negre.
Normal.

Spune-mi cine ești, spune-mi cine te educă,
Spune-mi cine te adulează, crezi că ești adult?
Ori mă voi omorî sau te vei supune voinței mele.
Sunt mândru că am antecedente penale.

nu știi tu ce aud
sau la ce mă gândesc încă din copilărie.

Toată lumea încearcă să fie amabilă
Dar ce să fac dacă viața m-a lăsat baltă momentul în care m-am născut?

Dar acum că mă gândesc,
În tot acest timp am trăit cu un suflet defect.

În tot acest timp am trăit cu un suflet defect.

E haios, nu?

Nu cred că mi-am revenit
de aceste insulte deghizate în glume.
Așa că m-am pierdut printre
Oameni paranoici.
În zece ani, totul va fi permis.
Mă înșală încă din copilărie.
Dacă vrei să mă tachinezi vreodată...
Nici să nu te gândești. Sunt trist ca de obicei