2015 - Jocul fecioresc din România - Lad's dances in Romania

Cu toate că jocurile fecioreşti, luate în parte, diferă de la o zonă folclorică la
alta, ele au multe trăsături comune care le individualizează în raport cu alte
tipuri de jocuri bărbăteşti din spaţiul românesc. Astfel, jocurile fecioreşti sunt jucate de feciori, de tineri căsătoriţi şi chiar de
bătrâni.

La început, prin Jocul Fecioresc se făcea „apelul” (chemarea „jucăuşilor”/ a
celor dornici de dans) la joc. Necunoaşterea lui ştirbea foarte
mult din prestigiul celui în cauză, iar o greşeală era penalizată: incompetentul
trebuia să plătească băutură celorlalţi feciori din joc. Cu timpul, divertismentul rezultat din întrecerea între flăcăi a devenit principala funcţie a Jocului
Fecioresc.

În prezent, putem afirma că acest joc este un fel de promenadă a feciorilor, o încălzire a lor pentru ceea ce va urma. Practic, Jocul Fecioresc era întotdeauna primul dintre jocuri.

Jocurile fecioreşti sunt jocuri de mare virtuozitate, în care elementele plastice
şi ritmul se îmbină armonios. Toate cuprind sărituri, bătăi, bătăi în contratimp,
bătăi în pinteni, iar una din caracteristicile care le diferenţiază net de celelalte
jocuri bărbăteşti din ţara noastră este tehnica de lovire a segmentelor picioarelor cu palma. Acestor mişcări li se spune, în general, ponturi (o idee coregrafică proprie).

Plimbările se fac din necesitatea de odihnă după ponturi, care cer un mare consum de energie. În toate aceste jocuri, dansatorii nu sunt prinşi unul de celălalt, fie că sunt dispuşi în coloană, în semicerc, cerc ori
repartizaţi liber în spaţiu. Lipsa legăturii directe între jucători dă posibilitatea
individului să acţioneze mult mai independent decât la oricare alt joc bărbătesc
din România. Strigăturile, mai ales cele la comandă, nelipsite în dansurile din Transilvania, vin să întregească şi să sublinieze acest conţinut cinetic.

Termenul de „ceată”, pentru a-i denumit pe executanţii Jocului Fecioresc, este
justificat prin aceea că, într-o arie mai largă, cea mai mare parte a dansurilor din această categorie este strâns legată de ceata feciorilor, ceata căluşarilor sau chiar şi a mascaţilor. Dispunerea dansatorilor în cadrul formaţiei de ceată cunoaşte forme multiple: cerc, semicerc, şir, linie sau flanc. În anumite împrejurări, la petreceri şi nunţi, jocurile fecioreşti sunt executate şi
individual, sub formă de întrecere. Mai mult, bunii jucători au figurile lor, care
sunt care de care mai dificile, pentru a nu putea fi imitate de ceilalţi.
În prezent, Jocul Fecioresc se practică în toate localităţile din Transilvania. Fiecare localitate, oricât de mică, îşi are „jucăuşii” ei şi muzicanţii ei. Mai mult, în localităţile unde se mai face jocul duminical şi de sărbători – sudul Transilvaniei, Ţara Năsăudului, Maramureş, Oaş - Feciorescul este învăţat şi de copiii care asistă la joc. Jocul Fecioresc din Transilvania este valorificat şi de ansamblurile profesioniste din toată România.