'Căsuțele' plutitoare de pe Bega

Povestea "căsuțelor" plutitoare de pe Bega.

Cu riscul de a exagera puțin, se poate spune că actualele vaporetto au avut ca strămoș niște... căsute mici, plutitoare, denumite komp.

Denumirea vine din maghiară, "Komp" însemnând bac, pod plutitor. Ideea construirii acestor ambarcațiuni a aparținut meșterului zidar Miklos Heim. Acesta a văzut o oportunitate de afacere, având în vedere numărul mic de poduri ce legau malurile Begăi, în acea perioadă.

Astfel, meșterul-antreprenor a construit o primă ambarcațiune, care a fost dată în folosință în 1 octombrie 1899, pentru transportul persoanelor. Se admiteau și biciclete sau cărucioare pentru copii. Taxa pentru traversarea canalului Bega pe komp era 4 crăițari/persoană.

"Kompul sau bacul era o ambarcație care se deplasa pe un cablu și
ne permitea să trecem de pe un mal la altul de la Plopi la Krijan Telep. Era
amuzant, plăcut și „leneș”. Uneori preluam treaba komp-istului care desfăcea atunci ziarul în care era împachetată slănină cu ceapă sau usturoi. Mânca, mai trăgea o dușcă de tărie și duhnea", își amintește Ari Eisenscher în scrierea "Pe Bega în jos, pe un mal frumos".

Sursa: "Istoricul podurilor din Timișoara", autor: Jancso Arpad, Editura Mirton, 2001