TUMBE - Bana & Ocljiu’ a tău masinâ lai (Live Session)

preview_player
Показать описание
TUMBE, lansat și susținut de Centrul Cultural Subcarpați, este un proiect muzical cu un mesaj profund despre diversitate culturală și tradiție în modernitate, cu puternice rădăcini în folclorul și cultura Aromânilor, însă cu o abordare muzicală proaspătă, contemporană.

TUMBE readuce la viață cântecele vechi din folclorul Aromân într-un spectru stilistic inedit. Frumusețea și expresivitatea deosebită a temelor folclorice au inspirat muzicienii și producătorii TUMBE la o adevărată alchimie în manieră world music sau jazz fusion, cu intenția de a păstra specificul muzicii arhaice Aromâne și de a o pune în valoare într-o formă elevată de producție muzicală și performance live.

Într-un aranjament original, TUMBE reinterpretează piesa omagiu “Bana” dedicată poetei Aromânilor, Kira Iorgoveanu-Mantsu, compusă de Dinka Gospodin pe versurile filozofice ale autoarei, și dă o viață nouă unui cântec de dragoste din patrimoniul folcloric Aromân, ,,Ocljiu’ a tău masinâ lai”.

Componența actuală TUMBE este: Mara (lead singer), Teo Fudulea (backing vocals), Radu Vâlcu (chitară), Mihai Balabaș (vioară, live electronics), Răzvan Florescu (vibrafon, melodică, percuții tradiționale), Răzvan Gachi (clarinet), Mircea Ardeleanu Jr. (bas, contrabas), Marcel Moldovan (tobe), Alexe Marius Andrei aka Bean MC (compozitor/producător muzical).

Mara, din familie de Aromâni, își împlinește astfel o misiune de neam, de a cânta întregii lumi despre faptul că Aromânii există, trăiesc și își duc valorile mai departe, iar TUMBE contribuie astfel la o importantă mișcare de redeşteptare culturală, identitară, a comunității etnice a Aromânilor, prin conservarea culturii arhaice și a limbii Aromâne dar și prin crearea unei opere moderne, onorând vitalitatea acestui popor fascinant.

______

Mulți nu-i cunosc pe Aromâni sau au o cunoaștere vagă. Sunt un popor vechi, atipic, fără un stat propriu, o insulă de latinitate care a rezistat mii de ani răspândită în Balcani (Grecia, Albania, Macedonia, Serbia, Bulgaria, România).

Această comunitate este un model unic de societate, care prin simplitate și modernitate a străbătut secolele și istoria violentă a Balcanilor fără instituții statale proprii, fără să se diferențieze în clase sociale, fără conflicte și frământări sociale în interiorul său. Dincolo de granițe, fără școală și biserică în limba maternă, Aromânii și-au păstrat intactă identitatea, limba, tradițiile și credinţa ortodoxă doar în cadrul familiei și al comunității etnice.

Aromânii au contribuit semnificativ la unitatea culturală a Peninsulei Balcanice. S-au implicat cu generozitate și loialitate în viața politică, economică, ştiinţifică, literară şi artistică a statelor în care au trăit, fiind un element purtător de cultură, toleranţă şi cunoaştere interetnică, un factor de unitate și progres transnațional între multele etnii balcanice. Aromânii au ales să fie un popor între popoare, destinul lor putând fi definit, doar în două cuvinte, de sintagma ,,iutsido - iuva” (peste tot și nicăieri).

______

The Aromanians have been a significant factor in the cultural consistency of the Balkans. They contributed with generosity and loyalty to the political, economic, scientific, literary and artistic spheres of the countries where they lived. They have been a vector of culture, tolerance and knowledge in multi-ethnic settings, a driver of trans-national unity and progress for the many peoples of the Balkans. The Aromanians chose to be a people among peoples, and their destiny can be defined in just two words by the phrase “iutsido – iuva” (everywhere and nowhere).

TUMBE brings back to life old Aromanian songs through an innovative style of musical expression. The beauty and the rich meanings of Aromanian traditional themes have inspired the musicians and producers of TUMBE to place them in a melting pot, work their alchemy, and bring forth world music or jazz fusion sounds. Their intention is clear: to preserve the essence of old Aromanian music and to showcase its full potential through elevated forms of musical production and live performance.

With an original arrangement, TUMBE gives new meaning to the song “Bana”, which was composed by Dinka Gospodin as a tribute to the poet Kira Iorgoveanu-Mantsu, the author of the philo-sophical lyrics. TUMBE also gives new life to a love song that is part of Aromanian folklore, “Ocljiu’ a tău masinâ lai”.

______

Muzică și Aranjament: Alexe Marius Andrei (Bean MC) & TUMBE

Locație: TRIO | Pasajul Villacrosse (Big up Vali, Fubuki și echipa!)
Producție: Agenția Din SUB

______

Traducere literară RO - Kira Iorgoveanu-Mantsu
Traducere literară EN - Nicole Sommer

Mulțumim Daniela Costea & Sutsata Culturală Armânească!

#WorldMusic #Tumbe
Рекомендации по теме
Комментарии
Автор

Greetings from California! Subcarpati is quickly becoming one of my all time favorites. Much love

everettmacdonell
Автор

*LA MULȚI ANI ARMÂNILOR, 23 MAI 1905! Ziua când armânii și-au primit RECUNOAȘTEREA ca ETNIE, cu DREPTURI și LEGI!*

*Felicitări întregii echipe pentru readucerea la viață a unor dintre cele mai importante cântece armânești!*
*Bravo Teo Fudulea, bravo Mara, hits multu duruts!*

*S'bâneadzâ Armânamea! Trâ multsâ anji armânji!*

*Versuri:*

*1. Ocljiu a tãu, masinâ laie*

*Ocljiu a tãu, more, masinâ laie*
*Mi badz, lele, tu sivdaie*
*Haidi, semnu cu mâna, semnu cu ocljiu*
*Mi bâgash, more, di yiu ntr'ocljiu*


*2. Bana*

*Dzâlili, moi, mârdzeali aroshi*
*Tu lungu bairu, bairi s'adunâ*
*Va ti antrebu cari, moi, tsâni hirlu*
*Sh'nu va vârâ ta s'nji'aspunâ*

*Câ'tse vrei s'armânji nâpoi*
*Bairu lungu cu a meali njiati*
*Dzâli, voi câ'tse mi loats*
*Ditu lilici sh'dit, moi ditu feati*

*'Nji'aplecu caplu, bairu lungu*
*Câtu va s'tindâ ninti, moi, ninti sh'dupu*
*Sh'minduescu cum va s'hibâ*
*Cându hirlu, hirlu, moi, va s'arupâ*

*Vârâoarâ, oarâ, moi, azburâscu*
*Cu atselu tsi, moi, hirlu'l tsâni*
*Dânâsea s'armânemu, moi, adzâ*
*Nu'ari adzâ, moi, fârâ mâni*

*Traducere:*

*1. Ochii tăi, măsline negre*

*Ochii tăi, măi, măslinii*
*Mă fac, Doamne, să mă-ndrăgostesc*
*Haide, semn cu mâna, semn cu ochiul*
*M-ai zărit de când eram mică*


*2. Viața*

*Zilele, măi, mărgele roșii*
*Ca pe șirag lung se adună*
*Mă-ntreb care ține firul*
*Dar nu e nimeni să-mi spună*

*De ce vrei să rămâi în urmă*
*Șirag lung, cu frumusețea mea?*
*Zile, voi de ce mă luați, *
*Dintre flori și dintre fete?*

*Îmi aplec capul, șiragul lung*
*Cât se va mai întinde, măi?*
*Și mă gândesc cum va fi*
*Când firul, măi, se va fi rupt*

*Dacă vreodată voi vorbi*
*Cu acela ce firul îl ține*
*Îi voi spune să mai rămân și azi*
*Nu există ziua de mâine fără cea de azi!*

*Versuri - Kira Iorgoveanu Mantsu*
*Cântec - Dinca Gospodin*

saebica
Автор

Дай Бог здоровья и процветания румынской земле и людям на ней живущим!
Люблю вашу музыку, язык, культуру. Когда слушаешь вашу музыку, то мысленно возвращаешься к предкам, жившим за тысячелетия до нас, возделывали землю, пасли скот, создавали орудия труда, занимались ремеслом. Спасибо вам за это.
Привет из Сибири! ⚪🟢

ivush.izesky...
Автор

Big up sună perfect! Pace tumbe și aromânilor!!!

Frateletaupezona
Автор

Sint stupefiat. Mereu faini. Absolut uimitoare piesa.

florincorneliucuza
Автор

Combinatia asta de muzica este una unica, mi-a dat o stare de calm si bine foarte interesanta, m-a indus intr-o lume calma si veche, multumesc pentru munca depusa, e de-a dreptul unica si frumoasa.

horhe
Автор

Mara, esti minunata! Emani blandete, pozitivism si insipiri incredere! Iar Tumbe, sunteti de isprava! Multumim Centrului culturual Subcarpati ptr sustinere si tot ce faceti! Tra mults anji, armaname!

GioGoodman
Автор

Crescând în Dobrogea, de mic am ascultat genul acesta de cântece. Îmi face mereu plăcere să ascult acest gen balcanic.

adyero
Автор

Waw ce frumusețe de muzica... Ma trec o groaza de emoții.

Luca_Marian
Автор

Cuvintele nu pot descrie această frumusețe. Sunt complet captivat, vreau să o învăț. Vă mulțumesc foarte mult pentru experiență!✨😊

timeabenedek
Автор

Va iubesc pt. ce faceti stau cu ininima la gura de fiecare data si va ascult cind apare o melodie noua prin voi Romania este un popor bogat .❤

thecula
Автор

parcă cineva e luat de lîngă cei dragi și dus undeva departe, fără nădejde de a se mai întoarce... tare duios și plin de jale...

costaches
Автор

Multumesc de acest proiect ! Statul roman nu face nimic pt fratii din Balcani.

gabrielursescumicrofonlibe
Автор

Va salut din Chisinau, sinteti minuati !!

dragosh
Автор

BRAVO ! BIG LIKE ! Superba muzica. O bucatica de folclor autentic mai putin cunoscuta. Excelent vibe cu multa energie pozitiva. BINE DE TOT ! SA NE TRAIESTI FASOLICA ! UI LAV IU 🥰

dilly
Автор

Superba prestatie artistica a celor doi interpreti. Impresionanta linia melodica

T_Iancu
Автор

1:20 ah! dupa asa un tril al vocii vine acest vibe. Superb.

yonycka
Автор

Ascultu cu mari harauâ aesti dauâ cântits, Bana (pi stihuri di Kira Mantsu sh-iho di Dinca Gospodin) sh-Semn’ cu mâna, semn’ cu oclliu (autori di stihuri sh-iho nicunuscuts, ditu zâmani), sh-mi hârsescu ca Mara si turnã la iholu Armânescu safi shi ntregu, alâsã kindinarili di nihadz cumu sh-eara, aducândalui pi eali harea a llei sh-boatsea a llei. Harea sh-potentsiallu a cântitsloru a noasti suntu dishcllisi ti multi sh-apurioasi intirpritãri. Deadunu cu boatsea sh-harea al Teo sh-harea a pareillei ntreagâ avemu unâ plâsari artistikeascâ di mari axii. Ghini vinishi tu CANTOlu Armânescu, tiñisitã Mara!

mihaliprefti
Автор

Sună minunat, așa cum ne-ați obișnuit! 🤩😊✌🏻

AdrianM
Автор

WOW! Superbă și foarte profundă interpretare! Odată la niște ani găsesc astfel de capodopere ce mă fac să le ascult pe repeat 12+ ore. Am descoperit-o aseară și aproape că n-am dormit. :) Ce să zic, 2024 e un an bun!

Ca să continui niște discuții de pe-aici (CC. @saebica et al.) - LIMBA și cultura Aromâne sunt unice și separate față de cele Române. Nu, nu este vorba de un ”dialect” al limbii române, ci de o limbă-”soră” taxonomic, ambele fiind foarte probabil descendente ale unui trunchi comun, despărțit nu mai devreme de secolul VII, dar nici mai târziu de secolul X. Dincolo de aspectul propagandistic sau ideologic depășite, lingviștii care definesc Aromâna drept dialect ignoră atât dovezile lingvistice, cât mai ales pe alea istorice sau arheologice.
Nu sunt filolog nici pe departe, dar sunt istoric. În linii mari, datele arheologice par să ateste o continuitate și CONTIGUITATE (atenție la dimensiunea temporală/spațială a termenilor) etno-lingvistică dinspre Balcani spre Carpați, cu aproximație linia Transilvaniei. Are sens și geografic vorbind, arealul fiind un spațiu apărat natural și oarecum unitar d.p.d.v relief în fața valurilor de migratori. Totodată, regiunea Serbiei de azi (Moesia Superior) a fost cea mai romanizată parte a Pen. Balcanice în antichitate, iar limba Aromână s-a format aproape cu siguranță la N. de linia Jirecek. Mai avem așa, pe scurt: Daco-Româna prezintă o pronunție mai apropiată de latină decât Aromâna, însă un fond lexical mult mai slavizat. Aromâna prezintă influzențe puternice grecești/sud-slavice în pronunție, însă fondul lexical și gramatica au conservat mai mult din latina vulgară decât Daco-Româna. Totodată, similaritățile dintre Daco-Română și Albaneză indică un areal etnogenetic vecin pentru cele două grupuri etnice.
Acum trag o concluzie personală, dar, zic eu, nu prea deplasată: e posibil ca etnogeneza est-romanică să fi avut inițial loc în linia Moesia Superior-Dacia (Serbia - Transilvania), unde, până în secolul VII probabil am avut de-a face cu un continuum dialectal (limba din sudul extrem deja divergentă față de cea din nordul extrem, însă dialecte vecine inteligibile mutual - cam ca între germana Bavareză și aia din Schleswig-Holstein). Blocul est-romanic a fost despărțit cândva între sec. VII - X de valurile migratorii sud-slavice, ambele ramuri migrând pe liniile montane: una spre sud, Aromânii (împreună cu Albanezii?), cealaltă spre nord, Daco-Românii.

Dacă trage pe-aici o geană și cineva de la @Vorbitorincii sau @Humanitaslansari poate dă mai departe către dl. Dan Alexe. Cu siguranță ar avea ceva interesant de spus pe chestiune, fie mă va corecta c-am zis vreo prostie sau adăuga pe temă.

(Da, am scris denumirile limbilor cu majusculă; știu că nu e norma în Română, da' e norma la cum am eu chef. :) )

Marius.Vrancianu