Vlahii și rumânii - clase inferioare în Țările Române

preview_player
Показать описание
Că în Țara Românescă sau Rumâneasca, termenul de rumâni care desemnea caracterul etnic, era în același timp și un sinonim pentru țăranii aserviți, nu a fost niciodată un secret. Cu siguranță mulți dintre voi vă amintiți acest lucru din perioada liceului. Dar nu ni s-a spus niciodată că și termenul de vlahi, la fel ca cel de rumâni, avea și el uneori un sens similar și când nu desemna o etnie, desemna o stare socială. Deci cum s-a ajuns aici? De ce în mod paradoxal, tocmai în țările române, stările sociale cele mai de jos, cu excepția celei a robilor, sunt desemnate cu numele populației majoritare? Explicația nu e simplă dar are legătură cu preluarea limbajului din hrisoavele medievale sârbești, cu ocupația și starea socială a vlahilor, extinsă asupra tuturor celor ce trăiau la fel, indiferent de etnia lor și nu în ultimul rând cu originea străină a clasei conducătoare din țările române (slavo-turcică de multe ori) care se simțea mai legată de cnezii sârbi decât de supușii vlahi. De la cnezii sârbi au luat domnitorii noștri și noțiunea de lege românească, lex vlachorum sau zakon vlașki, care e în fapt o lege a servituții feudale care lega comunitățile de vlahi de seniorii lor. Din sec. XVI, când limba română începe să înlocuiască limba slavonă în cancelariile domnitorilor noștri, termenul de vlahi este înlocuit cu cel de rumâni dar și sensul este ușor diferit. Dacă vlahii din actele slavone erau țărani liberi dar fără pământ, rumânii din actele în română sunt țărani aserviți, legați de glie, doar robii țigani fiind mai jos decât ei pe scara socială.
Рекомендации по теме
Комментарии
Автор

Am ramas totusi uimit cati vorbitori de romana, usor arhaica am descoperit in Bulgaria. In zonele: Sofia si imprejurimile, Montana, Vidin, Dupnitsa. aici nu ar fi vorba si de cei Dobrogea care sunt re integrati in urma cu cca 70 de ani in Cadrilater. Eu fiind vorbitor de bulgara, dar nu nativ. O vorbesc insa foarte bine si m-a pasionat Panslavismul, prin ceasta am "controverse" nesfarsite cu prietenii bulgari vis-a-vis de originea multor cuvinte. Chiar ei ma intrebau cum de am reusit sa invat atata de repede si corect limba lor. Foarte simplu. find deja poliglot dar cunoscund limba romana veche, este foarte usor sa inveti prin analogie. In schimb este foarte greu pentru un bulgar, nevlah sa invete romana, In concluzie continuiateta limbii romane vorbite in Balkani s-a perpetuat datorita comunicarii in mediul familial si in comunitatile foarte mici. Gramatica limbii romane este total diferita de cea bulgara si din acest motiv lor le este greu sa construiasca propozitii cursiv, ci doar sa comunice usor afazic. In schimb vlahii din Bulgaria comunica foarte corect gramatical, doar cu cuvinte usor arhaice. Iti este mai mare dragul sa ii asculti, parca te intorci cu cateva sute de ani in timp. In schimb tineretul lor care a stiut sa profite sa mearga la studii in Romania acum vorbesc foarte coerent si aproap0e ca un roman neaos. Foarte rar mai fac confuzie pe articol, aplicandul in mod inutil, excesiv.

plh
Автор

In Serbia din secolul al XII-lea exista Zakon Serbljem (Legea pentru sârbi) și Zakon Vlahom (Legea pentru vlahi). Din aceste legi separate și diferite reiese ca sârbii erau șerbi legați de moșia nobilului și cu obligații de șerbi față de nobilime și marele jupân (mai târziu rege).

Cu alte cuvinte termenul de etnie sârb avea și înțelesul de șerb (iobag). Prin urmare nu numai termenul vlah avea o dublă conotație ci și termenul sârb. În actele lui Mihai Viteazul, în Țara Rumânească, termenul rumân avea și el un înțeles dublu - etnic și social.

Pretutindeni nobilii (boierii) nu se considerau de același sânge cu oamenii de rând. Erau mai educați, vorbeau mai multe limbi, regii se căsătoreau cu prințese din alte state.

virgils
Автор

E vorba despre transhumanta, sud- nord si invers, din Pind pana in Carpati, ; pastorii vlahi, o constanța a zonei si a epocii. medievale...Cum sa aiba pamant daca se plimbau de colo, colo?

gheorghecalin
Автор

V-am descoperit zilele trecute: sunteți o mină de aur! De la dumneavoastră învăț istorie. Din comentarii învăț că naționalismul proștilor e o boală grea... Felicitări ❤

andreisarateanu
Автор

Sunt nou pe canal, si cred ca o sugestie de folos ar fi si includerea surselor, si undeva in descrierea videourilor sau a canalului o scurta descriere a ocupatiei. Daca aveti studii in domeniu v-ar da credibilitate, iar link-ul catre surse in descriere la fel ar face usoara verificarea si chiar aprofundarea pe subiect. Mi se pare un subiect care chiar merita atentie.

SaladDongs
Автор

Din punct de vedere semantic Zakon Vlahom (Legea pentru Vlahi) nu are același înțeles ca și Zakon Vlaški (Legea vlăhească). În primul caz se evidențiază actul de promulgare a legii de către domnitor iar în al doilea caz se indică o lege străveche a cărei origine nu mai e cunoscută. Or în Serbia din secolul al XII-lea legile erau Zakon Serbljem (Legea pentru sârbi în rolul lor de iobagi) și Zakon Vlahom (Legea pentru vlahi în rolul lor de păstori). 

Alte legi din statul medieval sârbesc interziceau căsătoria sârbului la vlahi (Serbljin da se ne ženi u Vlasjeh). Motivul acestei legi nu era naționalist ci economic. Iobagul sârb (vlahii nu erau iobagi ci păstori) producea mai multe bunuri nobilimei statului sârb. Trecerea sârbului la vlahi prezenta o netă pierdere economică pentru nobilime și rege. Faptul că regele a promulgat această lege arată că sârbii doreau să scape din statusul lor de iobagi în statusul mai ușor al vlahilor. Această lege a fost reînnoită de fiecare rege sârb pe parcursul statului medieval sârb, de la concepție până la căderea lui sub imperiul otoman.

Din interzicerea căsătoriei sârbului la vlahi reiese că ambele denumiri aveau și înțeles social, nu numai etnic.

virgils
Автор

Am auzit de aceste realitati precum majoritatea romanilor alfabetizati din vremea de dinainte de 1989, cand istoria, desi cenzurata era o materie scolara studiata pina in clasa a XII-a, an de an. Bunicul meu imi povestea ca in anii copilariei, in satul natal, strabunica le spunea la masa folosind formularea : " doua oua de ruman ", astfel fiecare avea dreptul la doua oua la respectiva masa, fie ea mic dejun sau cina. Apoi am vazut un documentar intr-un sat maramuresan din Ucraina, unde volohii ucraineni se autointitulau RUMANI. Deci termenul de RUMAN era folosit pe intreg teritoriul locuit de romani, indiferent ca ei traiau in Tara Romaneasca, Moldova sau Transilvania.

bobpictor
Автор

Cel mai probabil era dubla referire .. si la etnie si la clasa sociala. La aromanii in varsta urbanizati si imbogatiti din Grecia am remarcat expresia "toata viatsa o sa fim vlahi?" ("Tuta bana va him armanji?") cu referire la faptul ca si-au depasit conditia de vlahi din munti. Primordial vlahii au fost pastori si o fi existat istoric in constiinta acestora ca boieria te rupe cumva de statutul de oier muntean barbar. Si foarte probabil de aici si sensul peiorativ al cuvantului vlah prin balcani. Raman la parerea ca initial etnic... ulterior posibil sa fi avut conotatie sociala... dar in majortiate tot la vlahi se refereau si cu exceptii desigur.

dumitrucaragheorghe
Автор

Care este totuși scopul final al dumitale?

PetronelTucaliuc-tojn
Автор

Mare parte din terminologia de clase sociale/ nobiliară sunt de origină slavă mai precis bulgaro-slavă.
Boieri de la bolyari, jupân, stolnic etc.

Sistemul social bulgar ( in special prin relațiile cu țaratul vlaho-bulgar/al doilea empiriul bulgar ) au fost replicate și in principatele românești

corpi
Автор

Originile termenului Vlah nu provin din cuvântul germanic walhaz, care înseamnă "străin" sau "romanizați". Dacă ar fi fost așa, nu ar explica de ce slavii și finlandezii nu sunt numiți și ei Vlah. Teoria care mi se pare mult mai logică este aceea că numele provine din rădăcina Proto-Indo-Europeană pentru "lup", Wlkos, care ar fi fost un termen natural de autoidentificare pentru niște oameni care se considerau conectați la lupi.

Teoria Proto-Italo-Daco-Celtică sugerează că aceste grupuri au avut o origine comună, cel puțin din punct de vedere lingvistic. Acest lucru este semnificativ pentru că știm că motivul lupului a fost central în identitatea dacilor, celților și chiar romanilor. Dacii, în mod special, se refereau la ei înșiși ca „Oamenii Lupi”. Acesta pare a fi un element fundamental al imaginii lor de sine și se leagă de viziunea lor culturală mai largă.

Când ne uităm la cum au înregistrat grecii numele acestor popoare — Thrákes pentru traci, Dákes pentru daci — e clar că aceste nume sunt transliterații bazate pe fonetica greacă. De-a lungul timpului, aceste nume au fost adaptate diferit în diverse limbi. Grecii, de exemplu, au trebuit să încadreze sunete necunoscute în propriul lor alfabet și sistem fonetic. De exemplu, Δ (delta) grecesc era pronunțat ca sunetul „th” din engleză. Deci, atunci când vedem Dákes sau Thrákes în greaca antică, acestea sunt de fapt doar aproximări ale termenilor originali, iar noi putem elimina sufixul -es care indică un popor. Ceea ce rămâne sunt formele Thrák, Thráik, și Dak — care sunt foarte diferite de cuvântul ulterior Vlah, dar putem urmări o schimbare fonetică foarte clară.

Există un lucru interesant de luat în considerare cu privire la Θ (theta) grecesc, care uneori poate fi scris ca D, T sau Th iar în pronunția unui R mai moale. Schimbarea de la Thrák sau Thráik la Wrák sau Wlák nu pare deloc greu de imaginat, mai ales când ne gândim la cum evoluează limbile de-a lungul secolelor. De fapt, dacă întrebi un vorbitor de germană să pronunțe cuvinte englezești precum "that", vei obține adesea două variante diferite: "zat" sau "wat". Același tip de „înmuiere” ar fi putut apărea și în cazul tracilor și dacilor, conducând în final la forme ca Vlah.

Această schimbare de la Wlkos la Vlah are sens ca o modificare fonetică treptată de-a lungul secolelor, mai ales având în vedere cât timp a fost folosit acest termen. Și această tendință nu se aplică doar dacilor sau tracilor. Aceeași rădăcină apare și în cuvintele Welsh, Wallonia și Volcae (un popor celtic la vest de daci). Volcae sunt considerați a-și trage numele din Wlkos, făcând ca numele lor, cel puțin din punct de vedere lingvistic, să fie destul de similar cu Vlah.

Mai mult, romanii, atunci când au întâlnit aceste popoare, nu aveau sunetul moale W în limba lor. Drept urmare, probabil că au folosit sunetul V în loc de W. Acesta este motivul pentru care vedem schimbarea de la Volcae (pronunțat Wlkos) la Vlah, o adaptare simplă bazată pe constrângerile fonetice ale limbii latine. Sufixul -ae în latină semnifică un popor, așa că ne dă Vlah (un popor legat de lupi) în loc de Walhaz (un termen pentru străini).

Ceea ce este și mai interesant este că vedem termeni similari aplicati altor popoare influențate de celți, chiar și în afacerea germanică. Galatenii din Asia Mică erau numiți Eflaki, care provine și el din aceeași rădăcină ca Vlah, Welsh și Wallonia. Aceste grupuri nu aveau contact direct cu germanii, dar erau totuși asociate cu aceeași autoidentificare legată de lupi, care ar fi putut fi un endonim — un nume pe care și-l dădeau ei înșiși — cu mult înainte ca termenul să fie asociat cu romanii sau cu străinii.

În esență, Vlah, Welsh, Wallonia și termenii asemănători nu provin din cuvântul germanic walhaz, care înseamnă "străin". Ele descriau inițial un popor, legat de o autoidentificare comună legată de lupi. De-a lungul timpului, pe măsură ce germanii au intrat în contact cu popoarele celtice, cuvântul wulfaz (lup) a fost folosit pentru a le descrie, iar walhaz a evoluat într-un termen pentru străini — devenind ulterior asociat cu romanii și popoarele lor cucerite. Dar acest proces nu schimbă faptul că Vlah și omologii săi sunt endonime, nume pe care popoarele și le-au dat pentru a sublinia legătura lor profundă cu lupii, nu termeni folosiți de străini pentru a-i eticheta drept "străini".

DacusMaIus
Автор

E un lucru generalizat în Balcani.
Chiar și turcii în imperiul otoman erau priviți ca o clasă inferioară .

BlakeWater
Автор

Cum ajunge Ștefan cel Mare sa dea legi în ținutul Buzăului care ținea de Muntenia ?

BlakeWater
Автор

Mie mi se pare simplu: vlahii sint cei de la sud de Dunare, cu oile lor venite la pasunat la nord de Dunare, cu obiceiurile si taxele lor, iar rumanii e populatia latinizata de la nord de Dunare, mai statornica (veche) si legata de agricultura si pamant. Dupa citeva sute de ani de amestec acestea au devenit una, fara a mai putea fi diferentiate, atat ca patura sociala, lingvistic, samd. Domniile, taxele si legile date i-au afectat si unit pe toti, saracindu-i (initial erau mult mai multe clase bazate pe indeletniciri si roluri in societate), pe masura ce boierii s-au tot imbogatit (pe seama comertului cu otomanii). Inclusiv in zilele noastre ciobanii cu turmele care pasuneaza in raza diverselor sate si comune (de deal si munte) platesc taxele lor pentru pasunat (ziceti-i "legea vlaha" din trecut daca vreti), nu vad nimic schimbat din acest punct de vedere cum ar fi fost atunci.

o.c.
Автор

Foarte interesant dar oare cind am renuntat noi la vlah si am ramas doar cu pastor si trecut la cioban?
Din ce stiu eu in general, in toata Europa nobilimea nu era de aceeasi etnie cu populatia locala. La noi era slava si turcica.

aiurea
Автор

Felicitări! 😊 Nefiltrat tu ce program folosești pentru editare video ? Caut și eu un program dar nu toate mă lasă să urc materialul modificat pe YouTube.

obucaticadeistorie
Автор

Să nu uitem că a foat expansiunea sârbă medievală spre est /sud-est care a adus regiuni cu o populație vlahe mai mare sub dominația regatului/emperiului sârbesc...
In același timp cu pierderea dominației bizantine in aceste zone (Branicevo/Niș)

corpi
Автор

Despre rumîni știam, da despre vlahi prima data aud.

TeodorBORDEI
Автор

Autorul uită să menționeze că "rumânii" în sens de șerbi era utilizat doar în Muntenia. În Moldova se folosea termenul de "vecini", iar o bună parte a acestor șerbi erau maghiari și ruteni (după cum consemnează și Cantemir). Pe la sfârșitul secolului 16 și începutul 17 găsim documente moldovenești în care păturile superioare se identifică ca "rumâni"

octavianracu
Автор

Trăiască rumânii şi vlahii! Piară paraziții şi ciocoimea!

CMM-guto