'Schimbare' de Ovidiu Răzvan Pecican

SCHIMBARE

Rămâi cu bine, soartă crudă!
De azi în miere mă-nvelesc,
Renunț la chinuri și la trudă,
De rele-am să mă izbăvesc.

Nu caut leagăn de petale
Și nu vreau nici lucios veșmânt.
Nu-s ahtiat după opale,
Cu fastul nu fac legământ.

Îmi caut doar normalitatea.
O simt în pori și o visez.
Stupefiat, moralitatea,
Doar eu pe pâine o pisez.

În jurul meu văd multe taberi:
Sunt cei flămânzi și cei desculți;
Lor li se pare că sunt liberi,
Dar asupriți de cei mai mulți,

Batjocoriți de-aceia care,
În opulență și-n dezmăț,
Regurgitează-ntunecare
Și cu-ndârjire-i țin în hăț.

Nu-mi regăsesc nicăieri locul
Și nu-mi doresc să fiu ca ei,
Iar pentru mine unu-i trocul:
Îmi dau motiv, le dau temei!
Ovidiu Răzvan Pecican