Colecistita - cauze si simptome

Colecistita este inflamația vezicii biliare, care se află sub ficat, în partea dreaptă a abdomenului. Tubul vezicii urinare poate fi blocat de calculi biliari, ce împiedică eliberarea lichidului digestiv de către vezica urinară. Această afecțiune poartă denumirea de litiază biliară, din cauza căreia apare colecistita. Se acumulează o bilă care produce inflamații. Vezica biliară se mai poate inflama din cauza unor tumori care blochează evacuarea bilei, a unei infecții virale sau a unor probleme ale vaselor de sânge. Se mai cunosc și alte cauza ale colecistitei: consumul excesiv de alcool, hepatita, pancreatita cronică sau lipsa de mobilizare după intervenții chirurgicale majore.
Simptomele apar în majoritatea cazurilor după mesele bogate în grăsimi și se manifestă prin dureri severe în dreapta abdomenului, durere care iradiază pe umărul drept sau spate, greață, vărsături și febră. Colecistita poate fi cronică sau acută, fiecare având propriile manifestări.
Colecistita cronică provoacă dureri abdominale, crampe, balonare, apariția unui gust amar în gură, diaree și scăderea poftei de mâncare. Colecistita acută provoacă durerea în partea dreaptă a abdomenului superior, după care se localizează la nivelul ficatului. Iradierea durerii în umărul drept sau în omoplat este frecventă, provocând în același timp scăderea poftei de mâncare, astenie și vărsături.
Dacă nu este tratată, colecistita poate duce la apariția unor complicații grave, ce pot pune în pericol viața pacientului. Cele mai des întâlnite complicații sunt: apariția puroiului, gangrena, peritonita cu sepsis, pancreatita acută, abcesul hepatic.
În cazul colecistitei acute, tratamentul inițial cuprinde hidratarea intravenoasă, un tratament medicamentos cu analgezice, antibiotice și antiemetice. Abia după acestea se poate ajunge la intervenția chirurgicală. Colecistectomia este intervenția chirurgicală de înlăturare a vezicii biliare din organism, realizabilă după stabilizarea pacientului.
Colecistita poate fi și o urmare a unui stil de viață nesănătos, dar există o serie de măsuri pe care pacienții le pot lua pentru a nu se confrunta cu aceasta sau pentru a o putea ține sub control în cazul în care deja o au:
- Mese dese cu cantități mici de mâncare, într-o atmosferă liniștită, fără televizor. Ultima masă să fie cu 3 ore înainte de culcare.
- Reducerea consumului de alcool, condimente și preparate grase
- Evitarea consumului de băuturi carbogazoase și a legumelor cu conținut ridicat de celuloză, precum conopida, ceapa, ridichile, sfecla, varza.